Medierea Romaneasca: Acordul de mediere nu are caracter de titlu executoriu

Legea medierii este una dintre legile romanesti modificate si completate cel mai frecvent, functie de interesele indivizilor aflati in varfurile structurilor de tot felul. Astfel, incepand cu data de 1 august 2013, conform Ordonantei de Urgenta nr. 4/2013,  cererile de chemare in judecata vor fi sanctionate de instanta ca inadmisibile daca reclamantul (in mod special) nu va face dovada ca a efectuat informarea prealabila asupra procedurii de mediere.

Act sub semnatura privataPentru cei care nu inteleg foarte bine ce inseamna asta, va detaliez: dumneavoastra – potential justitiabil, daca doriti sa deschideti un proces impotriva celui/celor care v-au incalcat drepturile sau daca doriti pur si simplu sa divortati, sunteti obligat sa parcurgeti mai intai etapa de informare prealabila asupra procedurii de mediere, in caz contrar, cererea dumneavoastra de chemare in judecata va fi declarata ca INADMISIBILA (art.VII din OUG 4/2013).

E drept ca o paleta intreaga de conflicte s-ar putea solutiona simplu, eficient si rapid prin procedura medierii, mai ales cele din domeniul comercial si familiei, insa problema care se ridica in context este aceea privind INUTILITATEA PRACTICA A MEDIERII IN SINE in sensul ca Acordul de mediere – asa cum a fost reglementat de legiuitor – NU ARE CARACTER DE TITLU EXECUTORIU!

Acordul de Mediere – teoretic – este actul prin care partile, in urma negocierilor asistate de mediator, ajung la o intelegere reciproc avantajoasa ce are ca efect  prevenirea sau stingerea conflictului! Practic insa, Acordul de Mediere este complet lipsit de efecte juridice intrucat este asimilat inscrisului sub semnatura privata!!! Legiuitorul apreciaza ca intelegerea partilor prin Acord nu poate avea o valoare mai mare decat banalul inscris sub semnatura privata, caruia i se poate conferi forta juridica numai daca ulterior incheierii va fi supus autentificarii notariale sau consfintirii de catre instanta de judecata!!!

Asa stand lucrurile in practica, intreb: CE ROST MAI ARE MEDIEREA, DACA ACORDUL PARTILOR IN FORMA SA PURA, NU E CAPABIL SA NASCA EFECTE JURIDICE?

Un inscris sub semnatura privata poate fi incheiat si fara asistarea mediatorului in plus, in noul cod de procedura civila avem reglementata Tranzactia (art.439 si urm.)  – o alta forma de acord – care nu se deosebeste cu nimic de Acordul de Mediere.

Legea Medierii din Romania, in forma actuala, nu reprezinta altceva decat o pierdere de vreme, o piedica in calea accesului la justitie si evident o cheltuiala suplimentara pusa in sarcina justitiabilului!

Unii “intelepti” motiveaza ca mediatorii, nefiind toti de formatie juristi, ar putea incheia si semna impreuna cu partile Acorduri care ar incalca normele de drept in vigoare, controlul de legalitate impunandu-se obligatoriu! Nu acelasi lucru se intampla si in cazul Contractului de mediere incheiat intre mediator si parti  (conform art.48 din Legea 192/2006 modif.) sau a Hotararii Consiliului de Mediere (organismul administrativ al acestei noi bresle) prin care se dispune sanctiunea amenzii disciplinare impotriva mediatorului vinovat de savarsirea anumitor fapte, ambele avand caracter de TITLURI EXECUTORII!!!

“Inteleptii” juristi se afla in eroare: dumnealor nu fac deosebirea intre caracterul de Titlu Executoriu al unui inscris si INVESTIREA CU FORMULA EXECUTORIE a acestuia!!!

Titlul executoriu este inscrisul intocmit de catre organul competent, cu respectarea prevederilor legale, in virtutea caruia devine posibila punerea in executare silita a creantei pe care o constata, cu conditia ca executarea sa se circumscrie obiectului pe care acesta l-a determinat!

Exemple de titluri executorii: contractele bancare, contractele de asigurari, procesele verbale de contraventie, contractele de asistenta juridica, orice alte inscrisuri carora legea le recunoaste puterea de titlu executoriu.

Caracteristica unui act juridic de a putea fi pus in executare: Executarea silita se poate efectua numai in temeiul unei hotarari judecatoresti ori a unui alt inscris care are valoare de titlu executoriu. Titlurile executorii se executa numai daca au fost investite cu formula executorie de catre instanta de judecata, exceptie facand cele carora legea nu le impune aceasta conditie. Pe cale de consecinta, Mediatorul, in viziunea legiuitorului roman, NU este organ competent, chiar daca legea il defineste astfel iar Acordul de Mediere NU respecta prevederile legale, nefiind posibila punerea in executare!!!

Acordul de Mediere incheiat intre parti, fara a avea caracter de TITLU EXECUTORIU, arunca Medierea in DERIZORIU iar degrevarea instantelor – motivul mult invocat de promotorii legii – NU va avea loc niciodata! Cine poate avea incredere intr-o forma alternativa de solutionare a conflictelor – in speta Medierea – daca insasi actul prin care se consfinteste intelegerea partilor NU PRODUCE NICI UN FEL DE EFECTE JURIDICE? NIMENI!!!

In concluzie, Legea Medierii din Romania a fost introdusa DOAR in scopul reglementarii scolilor de formare mediatori conduse de persoane cu relatii stranse in sfera politicului si nicidecum in interesul justitiabilului care, daca va alege voluntar noua metoda, ar avea posibilitatea de a-si  solutiona conflictul eficient si rapid iar Acordul semnat ar avea forta unui Titlu Executoriu.

In strainatate, Medierea se practica cu succes chiar si in tarile in care nu a fost necesara reglementarea ei!!! Acolo, Acordul de Mediere are caracter de titlu executoriu iar justitiabilii apeleaza cu incredere la mediatori (mai ales in cauzele comerciale si in cele privitoare la divort).

Avantaje medierii sunt greu de ignorat: timp scurt de rezolvare, cheltuieli reduse, elimina stresul iar solutia este acceptata de ambele parti. Daca Acordul, prin forma si continutul sau implicit n-ar constitui o forta juridica concreta,  oamenii de afaceri nu ar alege niciodata Medierea mai ales ca disputele lor privesc incalcarea clauzelor contractuale, calitatea neconforma a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, situatii in care se discuta uneori si sume de milioane de euro!!!

Cireasa de pe tortul “medierii” romanesti o constituie notariatele care refuza sa autentifice o serie de Acorduri motivand tot felul de ineptii. Au ajuns pana intr-acolo incat invoca inclusiv savarsirea anumitor fapte de coruptie comise de semnatarii Acordului de Mediere, fapte la care dumnealor nu vor sa fie complici!!!??  Situatiile sunt diverse insa voi aminti in mod special scutirile la taxele auto in cazul schimbarii proprietarului masinii sau a dobandirii acesteia prin mostenire (legea fiind neinterpretabila). RAR-ul s-a inteles cu UNNP-ului (Uniunea Nationala a Notarilor Publici) si treaba merge ca unsal!!! Motivatia reala, ascunsa in spatele aberatiilor, este BANUL! Cetatenii care inca mai apeleaza la mediatori, economisesc bani, de cele mai multe ori deloc neinsemnati! BANUL este durerea cea mare notarilor, mai ales ca piata imobiliara s-a dus pe tobogan! Obisnuiti cu portmoneele burdusite in 2 ore de copy-paste, le vine greu sa se obisnuiasca si cu incasarea unor sume mai mici, rezultate din autentificari de Acorduri de Mediere! Ca notar, este inadmisibil sa invoci fapte de coruptie acolo unde legea stipuleaza clar conditii si situatii concrete. Nu aceeasi teama am observat-o la notarii nostrii care s-au dedat la autentificarea contractelor false de vanzare-cumparare imobile, improprietarind peste noapte jefuitori de toate culorile!!! Cati dintre ei au raspuns in fata justitiei pentru autentificarile lor abominabile, cu adevarat incluse in fapte de coruptie? Si daca lucrurile stau asa, de ce-ar avea notarul vreo retinere in a trimite la plimbare partile semnatare ale acordului mediere, mai ales ca pana si RAR-ul le canta in struna?

Introducerea profesiei de mediator in COR 2013, cod 243202 sau infiintarea scolilor de formare a mediatorilor conduse de cei aflati in gratiile puterii NU au stat la baza proiectului legii medierii din Romania, altfel… am avea o tara plina de mediatori inutili si muritori de foame, obligati sa-si pastreze pozitia in tabloul Consiliului de Mediere, numai conditionati de plata taxelor cocosabile impuse de imparatie!!! Ca n-au clienti, ca medierea nu functioneaza aproape deloc tocmai din cauza reglementarilor cretine, asta nu intereseaza pe nimeni atata vreme cat cei care trebuie, castiga sume imense de bani din scolarizari – in medie vreo 30.000 dolari la o tura de fraieri – rotunjindu-si averile in fiecare luna!

Pana cand Acordul de Mediere NU va avea CARACTER DE TITLU EXECUTORIU reglementat prin lege  – scopul ESENTIAL SI PRACTIC AL MEDIERII -, nu-mi ramane decat sa intreb:
LA CE FOLOS MEDIEREA IN ROMANIA?

UCMR se ofera sa medieze respectarea pactului de coabitare intre presedinte si premier

d in vedere tensiunile aparute în ultima vreme între institutia Presedintelui si institutia Prim-Ministrului referitoare la respectarea pactului de coabitare, pact încheiat pentru normalizarea vietii politice românesti în beneficiul întregii societati, Uniunea Centrelor de Mediere din România, prin profesionistii sai, îsi ofera serviciile pentru a media sincopa intervenita între cele doua institutii ale statului cu rol fundamental în coordonarea unitara a strategiilor de traversare cu succes a acestei perioade dificile si, în general, de dezvoltare durabila a României.

medierePlecand de la premisa ca disputa este reprezentata de incompatibilitatea generata de perceptii diferite la nivel relational, UCMR considera ca serviciile sale pot asigura o compatibilizare a nevoilor institutionale si o stingere a starii de tensiune.

Impartialitatea specialistilor UCMR, atribut fundamental al profesiei de mediator, poate înlatura si controversa privind lipsa de tact sau de profesionalism a unor consilieri din cele doua institutii, suspectati ca ar fi generat de fapt, în mod artificial, acest conflict, motiv pentru care devin incompatibili cu calitatea de membri ai unei comisii menite sa aplaneze tensiunile aparute între cele doua institutii.

Medierea reprezinta modalitatea de gestionare si de stingere a disputelor dintre doua sau mai multe entitati in prezenta unei terte persoane neutre si impartiale, procedura fiind una confidentiala.

Federatia Uniunea Centrelor de Mediere din Romania foloseste aceasta cale pentru a formula o invitatie oficiala catre reprezentantii celor doua institutii mai sus mentionate in vederea initierii procedurii de mediere pentru stingerea starii de tensiune spre beneficiul întregii societati românesti. ucmro.ro

Analiza comparata intre acordul de mediere si tranzactie

Plecam in analiza celor doua institutii identificand necesitatea care a dus la aparitia acestora.
Tranzactia este conditionata in nasterea ei de aparitia litigiului ca si elemnt determinant al existentei justificarii nevoii de a finaliza litigiul prin posibilitatea incheierii unui act care sa cosfinteasca stingerea litigiului prin exprimarea vointei partilor.
Acordul de mediere este conditionat in aparitia lui de nasterea conflictului ca fenomen anterior aparitiei litigiului, conflictul avand oportunitatea de a evita trecerea in faza de litigiu.
Tranzactia reprezinta manifestarea de vointa a partilor in sensul stingerii litigiului si diminuarii efectelor juridice conexe generate prin nasterea litigiului, asigurand cadrul formal de angajare a partilor in stingerea obligatilor juridice aparute pe parcursul parcurgerii procedurii judiciare.
Astfel tranzactia constituie manifestarea de vointa a partilor in cadrul unei actiuni juridice, formale prin care inteleg sa-si asigure garantia executarii obligatilor nascute prin interventia instrumentelor de coercitie ale institutiilor statului.
Acordul de mediere reprezinta efectul generat de consumarea unui conflict in afara procedurii formale judiciare, epuizarea conflictului fiind consacrat prin nasterea acordului de vointa si eliminarea starilor conflictuale fara a se apela la instrumente de garantare a indeplinirii obligatiilor stipulate in intelegerea ce imbraca forma unui acord de mediere.
Aparitia acordului de mediere presupune parcurgerea unor etape extrajudiciare, informale, generatoare de solutii de stingere a conflictului fara a interesa transpunerea acestuia intr-un act formal caracteristic actiunilor judiciare.
Acordul de mediere priveste materializarea intelegerii sub aspectul stingerii conflictului si eliminarii posibilitatii ulterioare de transformare a acestuia in litigiu.
Tranzactia priveste materializarea unei intelegeri care duce la stingerea litigiului fara a avea garantia epuizarii conflictului interesand doar aspectul formal al transpunerii unei intelegeri in norma juridica.
Acordul de mediere defineste momentul stingerii conflictului si lasa la indemana partilor modalitatea de indeplinire a obligatilor asumate fara a apela la elementele de garantie puse la dispozitie de norma juridica sau fara a invoca forta corcitiva a institutiilor statului.
Diferentele dintre cele doua acte analizate sunt sesizate plecand de la necesitate aparitiei acestora si pana la modalitatea de implementare sau de punere in aplicare, diferente care tin de observarea cauzelor care genereaza nevoia nasterii celor doua acte supuse studilui.
Se poate concluziona ca la nivel formal si unul si celalalt sunt transpuse in practica prin materializarea acestora intr-un inscris dar la nivel de analiza a substantei care determina aparitia acestora acestea sunt fundamental diferite.
Astfel se impune o abordare diferita din punct de vedere juridic in privinta reglementarii si analizarii celor doua acte.
Sub aspectul tratamentului invocat anterior consider necesar ca si abordarea studiului consecintelor redactarii celor doua acte sa fie diferit avand in vedere ca la acest moment acestea sunt tratate din punct de vedre legal similar aplicandu-se aceeasi norma de drept pentru calificarea si transpunerea in practica a obligatilor asumate de parti dar si sub aspectul tratamentului fiscal dat fiind faptul ca atat tranzactia cat si acordul de mediere beneficiaza de acelasi tratament sub aspectul timbrajului.
Consider ca necesitatea facilitatilor fiscale aplicate la transpunerea juridica a unui acord de mediere este justificata prin faptul ca acesta apare fara a fi conditionat de aparitia litigiului.
Tranzactia fiind un act conditonat de aparitia conflictului juridic necesita un tratament similar aplicat cauzelor judiciare, aceasta fiind determinata de norma juridica aplicabila litigiilor.

Mugur Mitroi

Medierea in raporturile de munca si bunul-renume

Mediatorul reprezinta profesionistul care gestioneaza situatiile conflictuale indiferent de zona unde acestea se nasc.
Dreptul muncii genereaza o paleta variata de dispute care se pot stinge prin mediere, dispute intre marile entitati, sindicate versus patronate, dar si entitatile individuale (angajat versus angajat si angajat versus angajator).
Disputa reprezinta, fundamental, o incompatibilitate la nivel de relatie creata intre partile implicate, deficienta generata de insuficienta resurselor si de opinii diferite bazate permanent pe o suma de factori ce activeaza reactii inadecvate, parazitand comunicarea constructiva.
Plecand de la premiza expusa anterior, mediatorul devine catalizatorul reactiei, indrumand participantii la disputa prin toate etapele acesteia, consumand resursele generatoare de conflict.
Conflictele de munca raman in tiparul expus, avand izvoarele in cumulul de perceptii ce se inmagazineaza de ambele parti si care genereaza situatii tensionate prin lipsa satisfactiilor reciproce.
Astfel, mediatorul poate asigura gestionarea eficienta a unei negocieri contractuale dintre angajat si angajator, intelegerea identificata in mediere concretizandu-se intr-un act aditional la contractul de munca si poate realiza un cadru optim in care reprezentantii a doua entitati (sindicate – patronate) pot concretiza un plan de restructurare sau de reorganizare ce imbraca forma unui acord de mediere.
Medierea reprezinta modalitatea alternativa de solutionare a unei dispute prin care partile aflate intr-un conflict isi pot identifica solutiile proprii, in prezenta facilitatorului care se regaseste in persoana mediatorului, in conditii de deplina confidentialitate.
Avantajele imediate ale procedurii de mediere sunt reprezentate de: multitudinea de potentiale solutii identificate chiar de parti, care au posibilitatea sa isi adapteze atitudinile una fata de cealalta chiar in timpul sedintei de mediere, in mod flexibil si fara constrangerile formalismului din instanta de judecata; rapiditatea gestionarii resurselor si identificarii de optiuni; cresterea eficientei prin economii reale de timp, bani si stres.
Pentru angajatori, o importanta deosebita o reprezinta pastrarea imaginii si a notorietatii, dar si a reputatiei prin gestionarea informatiilor publice. In acelasi timp, este de subliniat reducerea considerabila a incarcaturii emotionale si financiare asupra angajatilor, in cadrul acestei proceduri flexibile, unde nevoile partilor sunt mai presus de criteriile sablonate ale societatii in ansamblu.
Indiferent de rezultatul medierii, un atu determinat in alegerea procedurii de mediere il constituie pastrarea relatiilor si mentinerea unui climat optim pentru dezvoltarea unor raporturi viitoare intre partile angrenate intr-o disputa.
Ca si coordonator al Scolii de Formare FMMM Romania, pot confirma calitatea inalta de pregatire a mediatorilor care parcurg programa de curs, dar si calitatea inalta a serviciilor de mediere pe care le oferim clientilor nostri in cadrul Asociatiei Mediatorilor STARS, servicii bazate pe o pregatire superioara si 10 ani de experienta.
Formatorii din cadrul scolii, pregatiti de traineri americani si britanici si detinand certificari internationale, au o experienta de cca 10 ani in domeniul formarii de mediatori si medierii.
Asociatia Mediatorilor STARS constituie primul serviciu de mediere cu expunere internationala prin echipa de profesionisti care au inteles ca satisfactia profesionala reprezinta cheia succesului.
Recomandarile vin in principal din portofoliul de clienti si din relatiile de colaborare cu organizatii similare din Europa si continentul american, care ne recomanda ca profesionisti. Una din cele mai semnificative colaborari este cea cu Serviciul Federal de Mediere și Conciliere (FMCS) din Washington, DC – agentia specializata guvernamentala din SUA in solutionarea litigiilor de munca – fondata in 1947, si care deruleaza programe cu FMMM Romania inca din anul 2011.

Mugur Bogdan Mitroi
Coordonator Scoala de Formare FMMM Romania
Presedintele Asociatiei Mediatorilor STARS

www.starseu.eu www.fmmm.ro

Medierea- activitate de interes social sustinuta pe banii mediatorilor

Ati observat cum de fiecare data cand se anunta o modificare favorabila pentru cetatenii acestei tari mai apare cel putin o masura care ii loveste din plin?

Impozit

Zilele trecute s-a hotarat micsorarea TVA-ului la paine si produsele de panificatie. Iar aceasta veste a fost urmata de cea care spune ca se vor inchide multe puncte de vanzare a painii, deoarece se prevede ca pâinea sa se vânda numai în magazine specializate sau în raioane organizate în acest scop în magazinele generale.

Si cum diferenta de TVA, care este venit la bugetul statului, trebuie acoperita cumva s-a gasit si cum: majorarea impozitului pe cladiri in situatia in care desfasori o activitate acasa, plata contributiilor sociale pentru veniturile provenite din chirii si contibutia la pensii si asigurari sociale platite de intretinatorii de familii cu venituri mari.

Am sa tratez situatia unui mediator care are biroul de mediere la el acasa.
Motivele pentru care a facut aceasta alegere sunt de ratiuni financiare. Fiind la inceputul activitatii sale inca nu are siguranta unui venit lunar. In plus, o mare parte din activitatea lui este cea de informare prealabila obligatorie, care este gratuita. Inclusiv emiterea dovezii ca a fost facuta informarea este gratuita. Si este o activitate pe care o face pentru a se face cunoscut, pentru a face cunoscuta medierea si pentru a avea clienti. Adica este o investitie in el si in activitatea lui.

Il intreaba cineva cat l-a costat sa devina mediator?
Conteaza pentru cineva ca a trebuit sa plateasca pentru laptop, imprimanta, toner, hartie, curent, caldura, taxa de tablou, impozit pe activitate?
Medierea este o activitate de interes social, sustinuta pe timpul si banii fiecarui mediator.

Practicand o profesie liberala, mediatorii si-au luat soarta in propriile maini. Nu stau pe spatele statului. Nu ingroasa randurile somerilor. Cum apreciaza si incurajeaza statul aceste eforturi?

Ca persoana fizica statul iti impoziteaza veniturile, locuinta, masina si nu iti acorda nici o deductibilitate, nu iti recunoaste nici o cheltuiala. Si acum vin sa spuna ca majoreaza de 10 ori impozitul pe cladire daca desfasori o activitate acasa, obligandu-te sa mai si evaluezi imobilul si nu este deloc ieftin. De fapt este un impozit suplimentar pentru o activitate pentru care deja se plateste impozit.

Diferenta intre o persoana fizica si una juridica este urmatoarea: persoana fizica prima data plateste impozite, contributii, rate si apoi vede daca ii mai ramane ceva pentru viata de zi cu zi. Persoana juridica prima data isi acopera cheltuileile cu activitatea, ratele, utilitatile, salariile si apoi din ce mai ramane plateste impozite. O cladire apartinand unei persoane juridice se amortizeaza in timp, adica in fiecare luna isi deduce din venituri o suma care este deductibila. Asa ca si daca plateste un impozit mai mare, acesta se aplica la valoarea de inventar a bunului care scade in timp.
De unde isi deduce persoana fizica cheltuiala cu amortizarea, evaluarea si impozitul? Si spun persoana fizica pentru ca locuinta ramane in nume propriu.

Mi-a atras atentia un articol despre economiile subterane ale Europei publicat de wall-street.ro. In topul prezentat Romania ocupa locul 2 :” Desi a scazut cu 15 puncte procentuale in ultimul deceniu, economia “subterana” din Romania se situeaza pe a doua pozitie in Europa si reprezenta anul trecut 29,6% din PIB. Perspectivele economice ale Romaniei pe termen lung sunt in mod semnificativ afectate din cauza unui vast spectru de activitati ilegale in valoare totala estimata de 40 de miliarde de dolari.”
Intrebarea mea este cum au stabilit atat de precis cifrele daca e vorba de venituri “la negru”?
Si apoi daca se stie exact care sunt datele, pentru ce nu sunt fiscalizate?

Raluca Bratu

Acest articol reprezinta opinia personala exclusiva  a autorului.